Nu mă dau în vânt după sărbători. Pentru că în majoritatea cazurilor si-au pierdut semnificația si pentru că, asa cum zice si Dragos, sunt de părere că îmi afectează business-ul, productivitatea, pentru că de sărbători am prea mult timp liber.

Asta nu înseamnă că nu sărbătoresc. Nicidecum. Mă bucur că zilele astea îmi amintesc că Domnul Isus a murit (si înviat) pentru păcatele mele. Însă nu suport sărbătorile din două motive:

1. Românii au uitat semnificația sărbătorilor. Pentru majoritatea, Pastele e doar un alt prilej de a avea concediu, de a merge la munte, mare, la țară, unde vor mânca si bea în nestire. Câți dintre noi ne gândim la adevărata semnificație a Pastelui?

2. Ce sărbătorim noi de fapt? Sărbătorim evenimente istorice foarte importante sau ne amintim de oameni care au făcut sacrificii sau fapte foarte imporante pentru omenire. Nu? Si de aici întrebarea / frustrarea mea: de ce ne amintim de oamenii / evenimentele astea doar o dată pe an?

Christos a murit pentru noi. A murit. Ne amintim de asta o singură dată pe an, când oricum suntem mai preocupați de sarmalele si friptura care ne asteaptă la mama acasă decât de adevărata semnificație a acestei sărbători. N-ar fi mai bine & corect din partea noastră să ne aducem aminte si să-i mulțumim, tot timpul anului?

Sărbători fericite! Nu uitați să vă gândiți un pic si la ceea ce sărbătoriți zilele astea.